All good things come to an end because nothing lasts forever.

Intotdeauna am fost o fire semi-depresiva. Eram fericita un moment, stiind ca viata mea decurge dupa propriile-mi vise, apoi imi dadeam seama ca traiesc o realitate – in realitate, nici un moment frumos nu dureaza mai mult de o secunda… Oricat de lunga ar fi secunda aia, ea tot se scurge, si asa lasa locul altei secunde – una lipsita de farmec pentru ca atunci realizezi ca momentul frumos a trecut, asa cum se intampla mereu.

Mi-ar placea sa schimb asta la mine. Sa nu mai conteze gandul la ceea ce urmeaza si sa traiesc doar in prezent. Dar ma gandesc: oare pentru asta trebuie sa renunt la vise (pentru mine mereu vor fi vise, si nu visuri)? Dorintele mele sunt tot ce ma mai tin in viata, pentru ca daca stau sa ma gandesc la viitor, lucrurile nu prea par presarate de optimism. O fi vina mea. Cu siguranta e vina mea, dar asta sunt… Daca m-as putea schimba, n-as mai fi eu. Si ce rost are sa traiesti viata cuiva care deja exista pe planeta asta in stare pura?

Stiu ca mereu ma contrazic de una singura – ma pun pe o treapta mai sus, pentru ca-s fericita, dar apoi tot eu sunt cea care ma elimin, pentru ca am revenit la treapta initiala. Nu stiu cum reusesc sa fac asta. Poate si lipsa de incredere ma “ajuta” in privinta asta. Am avut mereu prea multa incredere, naiva fiind – copil, cum m-ar caracteriza anumite persoane – si mereu increderea mea a fost daruita cui nu trebuia. Cateodata ma intreb daca merita cineva. Altadata, imi raspund singura si ma asigur ca da, inca mai exista oameni frumosi, oameni care merita si oameni pe care eu, la randul meu, ii merit. Poate e o autoincurajare, nu stiu. Poate e doar o impresie, o dorinta, un gand. Dar vreau sa cred ca e real, ca lumea nu e atat de rea pe cat pare;Ā ca inca mai exista magie in Universul asta negru. As vrea doar sa vad mai des energia asta. šŸ™‚

magic_of_universe-wide

Advertisements

Sometimes…

I sometimes don’t feel happy. It feels like we’re not supposed to be together, but still we’reĀ stubborn and struggle to make this work. Because we want it to work. Because we care. But sometimes, we ourselves hurt one another… it’s like sometimes we don’t use our hearts to think who we are talking with, who we are hurting, who we are not listening. And I stop and wonder: Why do we do that? Why are we acting foolish? Is it just me, or do you feel the same? Do you ask yourself the same questions or do you think this is stupid?

I feel like we’re meant to be together, but… sometimes, it’s so hard. And not because of the rest of the world – I don’t care about them – but because of us. When the fighting comes, we should just stop and think for a moment: Is it worth it? Can’t we just resolve this missunderstanding by kissing and holding each other and listening to our hearts? What do they say? What do weĀ feel?

I often wonder what do you think. You don’t say too much, you maybe think I wouldn’t understand. But I could, if things we’re different. I could be whatever you’d like me to be, if only you’d let me. I could be the one and only. I could be that.

Iarta-ma ca nu mai stiu

Am plecat si-am colindat,

Mult prin lume am umblat

Pentru a gasiā€¦ acel baiat.

 

L-am gasit, l-am iubit.

M-a privit, m-a indragit,

O cununa ne-a unit.

 

Azi, in schimb, sunt pustiit.

Nu stiu ce mi-o fi venit.

Parca lumea-am parasit.

 

Iarta-ma ca nu mai stiu,

(Astazi ma simt cam pustiuā€¦)

Nu stiu eu sa mai fiuā€¦

 

Nu stiu ce s-o fi-ntamplat.

Lumea n-am mai colindat,

In sine m-am incuiat.

 

De toate am uitat, uitatā€¦

Si de tine, si de mine, si de zilele senine.

Nici nu stiu dac-am pastrat

Amintirile de-altadatā€™ā€¦

 

Iarta-ma ca nu mai stiuā€¦

Este totusi cam tarziu

Sa incerc al tau sa fiu.

iarta-ma_jpg

(http://www.touchofadream.ro/:Ā Inspirat de cursurile foto,Ā Charley Elmaga Riad, un secretar de 42 de ani din Arabia Saudită, a muncit două ore ca să obțină imaginea.)

Iubeste-te pe tine iubindu-ma pe mine!

http://www.youtube.com/watch?v=hnIQyAEe7isĀ 

Daca nu vrei sa citesti randurile ce urmeaza ascultand aceasta melodie, mai bine nu le mai citi! šŸ™‚

Stiu ca ma iubesti doar pe mine. Stiu, stiu asta. Stiu, de asemenea, si ca ai mai multe iubite. Vreau sa-mi povestesti despre ele – impresii, senzatii, trairi, emotii. Hai, spune-mi! O sa ma intristez si o sa sufar, stim amandoi prea bine asta. Dar nu-i nimic, trece! Nu zici tu mereu caĀ totul trece? Cand vine vorba de noi doi, cred ca mereu o sa fiu un copil. Un copil gelos, cu dorinta de a fi vazut si iubit de tine. Dar spune-mi! Hai, spune-mi! Nu vreau sa-mi ascunzi nimic. Vreau sa stiu totul. Si se pare ca-n acest tot intra siĀ ele. Nu-i nimic. O sa te ascult cu atentie. Spune-mi povestea si lasa-ma pe mine sa trag concluziile, chiar de-s (cum sigur vei spune tu) gresite. Lasa-ma sa (imi) fac greselile. Cum altfel vrei sa invat sa nu mai fiu copil? Cum altfel vrei sa ignor durerea? Cum altfel vrei sa nu mai simt gelozie cand te stiu cu ele? Spune-mi tu cum altfel. Iti promit ca voi incerca orice metoda. Dar numai spune-mi cum vrei sa fie, sa… fiu. Te avertizez! Nu pot fi perfecta. Sincer, nici nu vreau. Te-as intrece, te-ai plictisi, te-ai enerva, ar incepe sa-si faca de cap frustrarile. Stiu, zic de multe ori ca esti perfect, dar… chiar asa o fi? Chiar suntem atat de naivi incat sa credem ca exista cineva perfect pe aceasta planeta a noastra? Hai sa nu fim ipocriti. Hai sa spunem lucrurilor pe nume. Eu iubesc. Stiu ca si tu iubesti. Dar pe cate? Cine sunt alesele sufletului tau? De ce ar fi mai multe? Oh, spui ca sunt doar eu. Atunci… tot ce vorbim noi (despre ele, in diferite combinatii) chiar sunt doar niste tachinari? Oh, da, poate. Dar dor tachinarile astea. Inca dor. Inca… dor. Mi-e teama de ziua cand nu vor mai durea. Mi-e absolut teama de ziua cand n-o sa mai simt ce simt cand vorbim deschis. Mi-e teama ca n-o sa mai fiu eu… n-o sa mai fiu eu in preajma ta. Tu nu te temi, iubitule? Nu vezi ce nasolica ar fi? Nu vezi ce situatie urata? Nu vezi ce dragoste fada ar deveni? Nu te-ai simti singur fara dragostea mea? Poate ca totusi mi-ai simti lipsa. Stiu, ai atata dragoste in jurul tau… atata dragoste iti este asezata la picioare. Oare, din atata dragoste, chiar o cauti pe a mea? Ah, stai, am uitat! Tu nu cauti nimic. Tu doar gasesti. Suflete asezate pe tava asteptand sa fie devorate in schimbul unei clipe de fericire primita drept recompensa.

Nu mi-e dor sa ma simt nestiutoare. Nu mi-e dor sa nu te cunosc. Nu mi-e dor sa nu stiu ca existi in aceeasi lume cu mine. Ā Nu mi-e dor sa nu te iubesc. Nu mi-e dor sa nu te simt. Nu mi-e dor sa fiu o necunoscuta pentru tine. Nu mi-e dor sa nu-mi fie dor de tine.

Nu ma certa pentru ca nu inteleg tot timpul sensul dublu al cuvintelor. Nu ma certa pentru ca nu sunt tot timpul atenta la detalii. Sau pentru ca sunt prea atenta. Nu ma certa pentru ceea ce sunt sau pentru ceea ce vreau sa devin. Nu ma certa pentru ca nu am un plan cert in viata. Nu ma certa pentru ca nu sunt stabila emotional. Nu ma certa pentru ca nu te accept asa cum esti, caci o fac. Nu ma certa pentru ca sunt mica.

Iubeste-ma! Iubeste-ma si atata. E tot ce-mi doresc de la tine. E cel mai important lucru pe care mi-l doresc. Iubeste-te pe tine iubindu-ma pe mine. Hai, invinge barierele! Treci peste, razbate, fi invingator, fi ghidul in drumul tau catre mine, catre sufletul ce-ti poarta numele tatuat. Cauta sa ma iubesti asa cum sunt. Cauta sa fii asa cum eu te vad. Cauta sa-mi invingi temerile, ajuta-ma sa razbat in drumul meu catre tine. Da-mi dragostea ta, indiferent de purtarea mea. Poate ca atunci cand nu sunt “cuminte”, atunci cand nu sunt cum ma vezi tu, poate ca atunci am cea mai mare nevoie sa-ti simt caldura. Vreau sa te stiu aproape. Vreau sa te simt cu mine.Ā Iubeste-ma, sa te iubesc.

Facem ingerii sa planga. Sau sa rada, dupa caz.

Ma gandeam azi oare ce-or zice cei de sus de noi, astia indragostitii? Cred ca fac pe ei de ras. Cat de tare ne chinuie ideile cateodata, cum caĀ nu vreau ca tu sa te vezi cu x cat timp esti prietena mea sauĀ nu vreau sa mai vorbesti cu y cat timp esti cu mine. Ce-i, frate, cu conceptiile astea tampite? Te iubeste mai putinĀ iubi daca se mai intalneste din cand in cand cu un baiat/o fata?! Se gandeste mai putin la tine? Ah, da, scuze. Asta era, se gandeste mai putin. Pai hai mai simplu sa-l/s-o inchidem peĀ iubi intr-un glob de cristal si sa te poti juca cu el/ea doar atunci cand ai tu chef. Hmm, ce zici? E frumos oare, e mai bine asta?! Te linisteste sa-l/s-o stii mereu acasa, sub plapuma, uitandu-se la telenovele si visand o alta viata decat cea pe care tu i-o oferi? Ba pe naiba. Hai, ca parca ti se citeste frustrarea pe frunte. Schimba fata (a se intelege cu “z”)!

As propune (cine doreste, nu e nevoie sa ma ascultati pe mine ca cine-s eu?) sa nu-i mai lasam pe ingeri sa ne deplanga situatia de cacat. Ce-ar fi sa fim noi primii care fac o schimbare in viata? Mi se pare ca de aici incepe totul. Ma insel oare? N-ar fi mai simplu sa traim frumos, fara predici, fara limite, fara alte cacaturi de genul asta? N-ar fi mai simplu sa experimentam lucruri noi impreuna, darĀ si separat? Nu ne-ar imbunatati asta relatia cuĀ iubi? Ā Nu ne-ar binedispune mai des? Nu ne-ar schimba perspectiva asupra vietii, in general?

Eu am inceput deja schimbarea asta. Sa zicem ca mi-am propus sa-mi propun sa reusesc sa gandesc de doua ori inainte de a actiona (si mai ales prosteste). Nu mai sunt un copil, trebuie sa-mi asum lucruri acum, fapte, atitudini. Eh, fir-ar! Nu mai pot sa dau vina peĀ sunt mic… ca (la naiba!) nu mai sunt asa. Da, bine, bine, depinde de situatie. Dar in chestiile serioase (precum o relatie), gata, nu mai sunt mic si nici nu mai vreau sa mai fiu asa. Cine nu e gelos de moarte macar o data in viata? Nu cred ca exista persoana respectiva (din pacate. sau poate din fericire, cine stie…). Acum nu mai acuz fara dovezi clare si surse sigure (eu). Poate sa-mi spuna cine-o vrea ce-o vrea! Hai, puneti-ma la incercare! Chiar am ce sa demonstrez. Maturitatea poate insemna suferinta uneori, dar alteori e singura care te scoate din impas, din situatii penibile. Ma rog, poate ca, in cazul meu, nu e vorba de maturitate. Poate doar ma dau mare. Dar macar incerc. šŸ™‚

Ce zici, ne oprim din a-i face pe ingeri sa planga sau, mai degraba, sa rada (de noi)?

Ce ai facut azi pentru tine?

http://www.youtube.com/watch?v=lIOEUwbFVAcĀ Press play!

Ok… a mai trecut o zi din viata ta, se pare. Ce ai facutĀ nouĀ azi? Cum ai trait aceasta zi? Ai umplut-o de bucurii sau te-ai uitat cum cerul iti toarna pe obraji picaturile norilor sai? Ti-ai infruntat azi demonii? I-ai invins sau te-au rapus ei pe tine? Ai vrut poate sa crezi ca ceva se poate schimba… poate in bine, poate chiar pentru tine. Dar ai crezut pana la capat? Ai ajutat Universul sa-si urmeze cursul, sa-tiĀ urmeze cursul? Sa-ti usureze calea? Sa te ajute sa atingi fericirea, nemaintalnitul, mult-asteptatul, beatitudinea?Ā Ce ai facut azi pentru tine?Ā 

Ieri. Hmm, ieri credeai ca nu se poate. Si ai tot sperat ca poate-poateĀ aziĀ va fi o zi in care vei putea. A fost azi ziua pe care o asteptai de atat vreme (de ieri – oho, dar cat timp a trecut de ieri!)?

Hai, spune-mi! Credeai ca totul avea sa se transforme cu pasi repezi in roz (hai, ma! roz, pe bune?!)? Chiar atat de naiv sa fii? Nu cred! Poate doar sperai. Poate doar visai… iti visai propria viata (cu ochii deschisi, probabil) si te gandeai ca maine (azi, deja) va fi o zi mai plina, mai Ā fructuoasa, cum ar spune unii. Te-ai inselat, asa-i? Ei bine, nu! Te inseli cand spui ca… te inseli. Fiecare zi pe care o petreci pe aceasta planeta e o binecuvantare. Esti viu, traiesti (chiar daca uneori nu simti sau nu ai vrea sa mai prelungesti aceastaĀ agonieĀ – hai, nu exagera)! Chiar nu-ti dai seama ca fiecare zi aduce ceva nou vietii tale, ceva inedit, chiar de pare banal?!Ā Viata in sine e o minune. Faptul de a respira chiar si atunci cand dormi si pari cam mort. Chiar si atunci cand simti ca fara el/ea nu mai poti respira. Ce prostie! Sa fim seriosi! Viata nu la asta se rezuma. Dragostea nu inseamna totul (asta credeam si eu ieri). Sentimentul asta e mare, foarte mare, dar nu e totul.Ā ViataĀ inseamna totul.Ā Sa traiesti asa cum vrei, sa faci ceea ce-ti place…Ā sa traiesti, pur si simplu.Ā Cum ar spune cineva: “E interesant, nu?”.

Oh, viata asta… care uneori e atat de complicata (poate ca doar pare asa). Viata asta care uneori te dezgusta (de fapt, nu cred ca despreĀ viataĀ vorbim aici – mai ghiceste). Viata asta este totul… Gandeste-te numai la faptul caĀ viata nu se termina nici macar dupa moarte.Ā Viata continua si continua si continua – ca un film fara de sfarsit (ador filmele alea, chiar de-s numai in capul meu). Eu chiar cred in reincarnare (subiect tabu sau poate prostesc sau cum vrei tu sa-l numesti). Intr-o viata viitoare voi fi (din nou) ceea ce vreau eu sa fiu – poate nu in realitate, dar in mintea mea cu siguranta! Acolo nimeni nu poate umbla, nimeni nu poate schimba nimic. Refuz sa cred (fara a cerceta)Ā ceea ce altii imi spun . Refuz, evident in cazul in care subiectul nu-i cel pe care-l caut eu, cel pe care vreau sa-l gasesc! Ascult pareri – unii zic ca-sĀ ciudatica, altii ca-sĀ cam nebunaĀ si alte etc-uri din astea – ce conteaza, cand eu stiu ce stiu?! Eu ma cunosc cel mai bine (cel putin, asta cred eu despre… well, mine). Cred ca stiu mai bine ca tine ceea ceĀ euĀ simt, ceea ceĀ euĀ traiesc, ceea ceĀ euĀ gandesc.

Pornind de la o idee si ajungand la cu totul altceva (da, stiu, mi se intampla des – e haos acolo sus, dar ce bine e!)… Ideea e ca n-ar trebui sa ma mai judeci (prost, urat, gras, tampit) – hai mai bine ajuta-ma sa fiu mai bun, sa am un maine mai frumos! Gandeste-te ca asta (poate, doar poate) te-ar putea ajuta si pe tine – poate nu maine, dar sigur ziua de dupa. Hai sa traim frumos! šŸ™‚

main_yoga